George Buhnici | #IGDLCC

Prosumatorii au devenit una dintre cele mai importante forțe din noua economie a energiei, dar regulile jocului sunt încă departe de a fi clare. Într-o ediție specială IGDLCC, vorbim despre panouri fotovoltaice, baterii, independență energetică și banii pe care îi putem câștiga din energia produsă acasă. De ce există încă atât de multă birocrație și de ce apar noi condiții pentru cei care vor să devină prosumatori? Discutăm direct cu oameni care au lucrat în Ministerul Energiei și Parlament, dar și cu reprezentanți ai prosumatorilor. Aflăm cine are de câștigat, cine pierde și cât de aproape suntem de un sistem în care fiecare dintre noi poate deveni producător de energie. O conversație despre energie, bani și viitorul României pe care merită să o vezi până la capăt.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Prima idee care schimbă complet felul în care privești o ceartă: nu știi niciodată cine a început. Când doi oameni vorbesc, fiecare se raportează la o realitate la care a contribuit el însuși. Relația nu are un început și nu are un sfârșit, e o interacțiune continuă în care ne influențăm reciproc fără să ne dăm seama.

Profesorul citează cartea lui Daniel Wegner, „Iluzia voinței conștiente”: fiecare individ este doar parțial conștient de contribuția pe care o are la o relație. Restul intră într-un fel de con de umbră, exact ca unghiul mort de la mașină, ăla în care calci lucruri pe care nu le-ai văzut niciodată. Avem unghiuri moarte și în relația cu celălalt, nu doar în oglinda retrovizoare.

Aici se leagă și discuția noastră mai veche despre percepție și realitate. Experimentul cu gorila e clasic: oamenii numără pasele mingii și jumătate dintre ei nu văd gorila care traversează scena. Iar exemplul care m-a amuzat cel mai tare vine dintr-un sat african, unde un film educativ despre igienă a fost proiectat pentru cincizeci de oameni. Întrebați ce au văzut, un tânăr a răspuns: „mie mi-a plăcut găina”. Găina trecuse o secundă prin cadru. Atât reținuse, pentru că doar aia îi era familiară.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Borșa era un oraș de minieri și de pribegi. Astăzi, pe ulițele alea abrupte de sub munte, trec mașini de jumătate de milion de euro. În anii ’90, de la Borșa plecai pe capete spre Italia. Nu pleca nimeni de bine, ci doar ca să nu ajungă la sapă de lemn.

Numai că oamenii ăștia s-au întors. Și n-au venit doar cu banii strânși acolo, ci au adus cu ei o altă mentalitate. Miza n-a fost să plângă după mine. Miza a fost să oprească jafurile din păduri și să pună ceva sustenabil în loc.

De la târnăcopul din subteran, borșenii au trecut direct la pârtii de schi, pensiuni și telegondole de ultimă generație. Nu trăiesc ei din toți banii din turism, e adevărat. Vorbim de procente. Dar sunt procente destul de mari cât să schimbe fața unui județ întreg.

Am văzut transformarea asta cu ochii mei: dintr-o zonă monoindustrială moartă, Borșa a devenit șantier de investiții. Punct. Dacă le spuneai borșenilor acum două decenii că vor avea turism digitalizat pe munte, râdeau de tine în hohote. Se poate și la noi? Se poate. Doar că trebuie să termini cu hoția și să te apuci de treabă.

Să-mi spui dacă vrei să-l ducem spre un script de YouTube cu B-roll și timpi de pauză sau rămâne în formatul ăsta de editorial/social.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

World Economic Forum a scos și pe 2026 aceleași estimări ca anul trecut: până în 2030 vom avea, net, cu 77 de milioane mai multe joburi la nivel global. Nu într-o industrie anume, nu într-o geografie anume, ci global, cu tot cu revoluția tehnologică. Da, o parte din joburi dispar complet. Dar apar altele, iar în paralel există spor demografic în afara Europei. Deci nu vorbim de o piață care se golește, ci de una care se rearanjează.

Contrastul cu titlurile din presă e violent. Doar în tech, la nivel global, s-au tăiat vreo 140.000 de joburi în prima jumătate a lui 2026, aproximativ 1.000 pe zi. Amazon, Microsoft, Oracle, toate reprezentate și la noi. Iar întrebarea mea a fost fix asta: seamănă cu crizele pe care le-ai mai prins sau e ceva ce n-am mai văzut?

Răspunsul Mădălinei: nu e nimic nou, doar motivul e diferit. De fiecare dată a fost un alt vinovat oficial, dar în spate au fost mereu aceleași lucruri, decizii de strategie și rearanjări de fluxuri comerciale ca să se facă mai mulți bani. Multe companii nici măcar nu erau pe pierdere, doar le scăzuse profitul.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Povestea de la ANCPI nu e un accident izolat, ci un simptom. I-am adus la aceeași masă pe Dan Câmpean, directorul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), și pe Alex „Jay” Bălan, unul dintre cei mai buni white hat hackeri pe care îi avem, ca să tranșăm sincer cât de expusă e infrastructura statului român și, mai important, ce putem face. Dacă vă interesează cum stă România cu securitatea cibernetică, discuția asta vă schimbă câteva certitudini.

„Dani1234″ nu e o glumă, e o parolă reală pe serverele statului

Am început brutal: le-am citit celor doi invitați câteva parole și i-am rugat să confirme dacă sunt reale. „Dani1234″. „root” cu arond și zero. Genul de parole pe care le vezi în meme-uri. Verdictul lor a fost demolator: statistic, aproape sigur există chiar acum parole de genul ăsta pe sisteme publice. Problema nu e că oamenii își pun parole proaste, ci că li se permite să își pună parole. Am mai simțit gustul ăsta amar și în valul de breșe despre care v-am povestit recent, doar că de data asta vorbim de datele noastre din instituții.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.